Românii folosesc masiv inteligența artificială, dar încă nu o recunosc corect
Inteligența artificială a intrat deja în rutina zilnică a românilor, chiar dacă mulți nu își dau seama. Conform studiului „AI Adoption Report România 2026”, șapte din zece persoane cu vârste între 18 și 55 de ani folosesc instrumente AI în mod activ, însă jumătate nu pot identifica un text generat de un algoritm. Diferența dintre utilizare și recunoaștere arată o relație complicată cu tehnologia: familiaritate mare, dar încredere fragilă.
Percepțiile românilor sunt diverse. Pentru unii, AI-ul este un asistent personal care îi ajută să rezolve rapid sarcini (27%). Pentru alții, este doar o cunoștință digitală la care apelează ocazional (22%). Doar o minoritate îl vede ca pe un coleg (11%) sau un prieten (9%). În general, oamenii asociază inteligența artificială cu utilitatea, progresul și instrumentele tehnologice care simplifică activitățile zilnice.
Dominanța ChatGPT este clară: 98% dintre respondenți îl cunosc, iar 86% l-au folosit în ultimele 30 de zile. Google Gemini vine pe locul doi, în timp ce soluțiile profesionale precum Claude și Copilot rămân sub pragul de 20% în utilizarea recentă. AI-ul este folosit în special în viața personală (83%), urmată de muncă (58%) și educație (16%).
Un studiu arată diferența dintre utilizare, percepție și încredere
Studiul scoate la iveală și o sensibilitate puternică față de transparență. Aproape o treime dintre români s-ar simți trădați dacă medicul ar folosi AI fără să îi informeze. Reacții similare apar în zona psihologiei sau a evaluării CV-urilor. Totuși, există și un segment de 15% care nu este deranjat de utilizarea nedeclarată a AI, atâta timp cât rezultatele sunt impecabile.
Adopția crește în toate generațiile: de la 39% în rândul Baby Boomers, până la 89% în Generația Z. Tehnologia avansează rapid, însă capacitatea de recunoaștere rămâne în urmă. Companiile sunt astfel obligate să adopte standarde clare de comunicare, pentru că lipsa de transparență afectează direct încrederea utilizatorilor.
Studiul MKOR a fost realizat în două etape, în mai și august 2026, pe un eșantion de 1.000 de respondenți, reprezentativ la nivel național și ponderat după gen și vârstă. Cercetarea respectă standardele ESOMAR și are o marjă de eroare de ±3,1%.