Anevrismul cerebral – pericol ascuns, fara simptome evidente
Anevrismul cerebral este una dintre acele afectiuni care nu anunta nimic, nu provoaca dureri si nu da semnale clare, dar poate produce o tragedie intr-un timp extrem de scurt. Medicul Stefanita Dima explica de ce aceasta problema este atat de periculoasa si ce indicii pot sugera ca trebuie mers urgent la spital.
Stefanita Dima, medic neuroradiolog interventionist la Spitalul Memorial, atrage atentia ca anevrismul cerebral ramane mult timp ascuns, iar majoritatea pacientilor descopera existenta lui abia cand se rupe. Intr-o discutie pentru DCNews, specialistul a vorbit despre semnele rare care pot indica prezenta unui anevrism, despre rolul esential al investigatiilor imagistice si despre simptomele unui accident vascular cerebral, reunite in regula BE-FAST. Conform medicului, ruptura unui anevrism este extrem de grava: jumatate dintre pacientii aflati in aceasta situatie nu supravietuiesc, motiv pentru care recunoasterea rapida a simptomelor poate salva vieti.
De ce sunt importante investigatiile imagistice
Medicul explica faptul ca anevrismele pot aparea in zone diferite ale creierului, unele fiind mai usor de identificat. De exemplu, caderea brusca a pleoapei poate indica afectarea nervului 3, aflat in apropierea arterei comunicante posterioare, unde se poate forma un anevrism ce apasa pe nerv. In astfel de cazuri, investigatiile imagistice sunt obligatorii, iar angiografia ramane metoda decisiva pentru diagnostic si pentru stabilirea tratamentului.
50% dintre pacientii cu anevrism rupt nu supravietuiesc
De cele mai multe ori, oamenii ajung la spital direct cu ambulanta, deja cu anevrismul rupt si cu vase majore blocate. Cand se produce ruptura, riscul este urias: aproximativ 50% dintre pacienti nu supravietuiesc episodului, ceea ce transforma timpul intr-un factor critic. Orice minut pierdut scade sansele de salvare.
Regula BE-FAST – semnele unui accident vascular cerebral
Regula BE-FAST ajuta la recunoasterea rapida a unui accident vascular cerebral si la decizia de a apela imediat serviciul de urgenta:
- F – Face (Fata): asimetrie faciala, colturile gurii cad, fata se stramba.
- A – Arm (Brat): bratul de pe partea afectata devine slabit, nu mai poate sustine obiecte, lucrurile cad din mana.
- S – Speech (Vorbire): vorbire neclara, cuvinte greu de articulat, fraze intrerupte.
- T – Time (Timp): fiecare minut conteaza, prezentarea urgent la spital este vitala.
- B – Balance (Echilibru): tulburari de echilibru, mers nesigur, senzatie de instabilitate.
- E – Eye (Vedere): vedere incetosata sau dubla, modificari bruste ale campului vizual.
Anevrismul – „ucigasul silentios” al creierului
Medicul subliniaza ca multe episoade care seamana cu un AVC pot fi, de fapt, false, provocate de scaderi de tensiune, consum de alcool sau reactii adverse la medicamente. In schimb, anevrismele cerebrale pot fi mici (sub 10 mm), medii (10–25 mm) sau mari (peste 25 mm). Cele de dimensiuni mari pot provoca dureri de cap si probleme de concentrare, insa cele mici nu dau semne, raman ascunse si se transforma intr-un veritabil „ucigas silentios”.
Tumorile cerebrale si bariera hemato-encefalica
In ceea ce priveste tumorile cerebrale, medicul explica existenta barierei hemato-encefalice, un mecanism de protectie pe care alte organe nu il au. Aceasta bariera impiedica multe substante din sange sa ajunga in creier. Ea blocheaza microbii, dar si o parte importanta din medicamente, inclusiv antibiotice si citostatice, ceea ce face ca infectiile cerebrale si tumorile sa fie dificil de tratat.
Exista insa o procedura moderna, folosita deja in alte tari si pe cale sa ajunga si in Romania: bariera este slabita controlat, fara a pune creierul in pericol, iar apoi se administreaza tratamentul direct in zona vizata. Metoda este relativ noua si promite rezultate mai bune in terapia tumorilor cerebrale, oferind o sansa suplimentara pacientilor cu afectiuni neurologice grave.